zice mintea mea in gandul ei

Nimeni nu vrea nimic. Nimeni nu are nimic. Stam toti in prostia proprie plangadu-ne de singuratate … printre altele. Viata e grele, lumea e naspa, nimeni nu ne-ntelege. Toti cu aceleasi depresii, frustrari, uatevar. Si tot singuri. Tot izolati. Tot fiecare pentru el.
Unii sunt pacaliti de superficialitate … altii vor sa fie pacaliti.Si reusesc cam tot timpul sa isi ignore adevarul. Ca fiecare e cu adevarul lui. Desi e acelasi pentru toti. 
Ai jdemii de “prieteni”, milioane de cunostinte si te intelegi de minune cu toata lumea. Bravo tie. Traieste tu in cacatu asta de minciuna. Poate printre astia ai si unu adevarat. Desi … probabil ca nu.
Si pana la urma … daca toti … sa ma rog … destui … cred la fel … au acelasi ideei … mentalitati … sau nu stiu … spuneti-i cum vreti … de ce tot e fiecare pentru el? De ce ne complacem 
in mizeria proprie? 
Nu suntem multumiti, da’ nici destul de nemultumiti incat 
sa facem ceva. Viata  e de cacat. Da’ parca e un pic mai putin de cacat cand nu esti singuru care crede asta.
Si de ce ne impiedicam in cacaturile mult prea putin importante.

Aaaaa … fuck it all … parca ce mai conteaza … 
ma imbat si imi bag pula …
de parca asta o sa rezolve ceva …
si vad ca nici atat nu reusesc pe seara asta. 
Revin … cel mai probabil.

si ma cac pe blogger care nu vrea sa imi afiseze cum trebuie

I hate ppl again. De fapt … nu urasc pe nimeni. De obicei nu imi starnesc nici o reactie. In cazuri mai grave imi starnesc dezgust. Si in cel mai rau caz reusesc sa ma enerveze. Desi ma enervez foarte repde, o fac foarte rar si din putine motive. Asta nu inseamna ca sunt motive serioase. De multe ori reusesc sa ma enervez din cacaturi. In fine. Acum e cam al treilea caz.

De obicei posturile mele cad in doua categorii. “Bullshit pseudo-filozofic de doi lei” si “OMG this is sooo gay – bullshit”. Si mai am vreo 2 semi serioase.
Asta o sa fie undeva la mijloc. Nu o sa mai fiu asa abstract si vag. O sa trec la lucruri mai concrete.

Ce poate fi mai concret/banal/super-discutat si in acelasi timp mereu in actualitate decat barbati vs femei. Si tot ce tine de. Desi privit cu o oarecare distanta, toata interactiunea barbat – femeie devine chiar previzibila pentru ca e guvernata de aceleasi legi banale ale lumii animale (tre sa futi ca sa te inmultesti).

Sa incepem. Sa incepem cu barbatii. Daca fosta mea prietena era misogina eu sunt feminist ce plm. Desi … probabil tot misoginism o sa para. Uatevar. Eu nu le inteleg pe femei. Cum dreacu poti sa iubesti un barbat. Nu vorbesc de 0.01 % barbati care chiar se pot numi oameni. ( Desi toate cred ca l-au nimerit pe exact pe ala 0.01 % sau ca il pot transforma in ala 0.01 %. Proaste mai is si femeile. Da’ las ca ajung si la ele daca am timp si chef. ) Vorbesc de barbat ca subspecie umana, barbatul ca termen general. Barbatul e prost. Asta e o axioma si trebuie luata ca atare. Barbatul e prost pentru ca nu are nevoie de mai mult. Rolul barbatului e sa sa aduca vanatu si sa se reproduca. Sa-si imprastie samanta in cat mai multe locuri posibile. Si e foarte bun la asta. Evolutia a avut grija de asta. Iar pentru evolutie eficienta e totul. Orice atribut, orice abilitate nefolosita e irelevanta si va fi eleminata. Barbatul nu trebuie sa inteleaga femeile pentru a le fute. Reuseste si fara.
Barbatii vor sa se reproduca. Sa se futa. Asta e tot. Nu e nimic mai profund. Nu se ascunde altceva mai adanc. Crezi ca te iubeste … ca te respecta … o pula. Singurul lui scop, singurul lui gand e cum sa te futa. Sigur … poate sa para sensibil, dragut, respectuos, afectiv … da’ e totul bullshit. Are doar un singur lucru in minte. Si ok … hai sa zicem ca chiar te iubeste … rare cazuri dar exista. Asa si ? Crezi ca o sa te faca fericita, ca o sa te respecte ? O sa cedeze la prima ocazie. La prima bucata de cur care e semi-disponibila. Si daca nu cedeaza o face de frica nu de altceva (cum zicea si Eloa … parca). Crezi ca la o bere cu baeti o sa spuna cat de mult te iubeste … ca si-ar dori sa isi petreaca restul vietii cu tine ? Cacat … o sa le povesteasca ce muie i-ai facut de curand sau ce cur bun are curva de chelnerita. Intre barbati e o concurenta continua. Nu poti sa dai semne de slabiciune. Trebuie tot timpu sa te lauzi. Sa exagerezi.
Barbatii vor sa futa … si chiar si reusesc de destule ori. Dar tot nu e de-ajuns. O nu. El trebuie sa fie mai “tare” decat celalat. Trebuie sa adauge … sa exagereze. Si boul de langa el o sa il creada. Si atunci si el o sa trebuiasca sa fabuleze si mai tare. Si tot asa un cerc vicios. Barbatul trebuie sa isi bata joc chiar si de femeia pe care o iubeste ca altfel nu e barbat cu adevarat.
Si atunci de ce iubesc femeile barbatii ? De proaste de aia. De ce sa stai cu unu care numa te bate si te injura? De proata. Femelile sunt si mai proaste ca barbatii oricat de greu de crezut ar parea.
Scopul femeii e tot de a se reproduce, ca orice fiinta de pe planeta asta de la euglena verde la ghibon. Doar ca rolul ei e diferit. Ea trebuie sa aiba grija de familie. Pentru asta trebuie sa fie mai afectiva decat barbatul ca sa poata sa isi creasca plodu ca specia sa supravietuiasca. La asta se rezuma asa zisa “sensibilitate” a femeilor.
Trebuie sa aleaga un partener “ideal” pentru a procreea. Pai si ce inseamna partener “ideal”? Ala care aduce vanatul evident. Prin ce se traduce asta in societatea moderna ? Ala care are bani, ala care da cu pumnu, ala care e “respectat”, care iese in evidenta in grupul sau. Siiigur …. nu toate femeile o sa cada pe spate dupa unu care da cu pumnul. Nuuu … ele sunt intelectuale … ele vor altceva. O pula … tot la aia se ajunge. Il vor pe ala mai “desptept”, ala mai “amuzant”, mai “misterios”. Care e diferenta dintre unu care se lauda cu ce masina are, altu care se lauda cu ce haine “da firma” se imbraca, cu ce muzica “underground” asculta sau cu ce carti “obscure” a mai citit ? NU E NICI O DIFERENTA. Diferenta e de nivelul de inteligenta. Unii sunt mai prosti si isi iau filozofia de viata din manele, altii ceva mai inteligenti din hip-hopul “underground” sau din Cohelio. Sau poate chiar din Kant. IT’S ALL THE SAME FUCKING BULLSHIT. Tot acelasi scop il au toti. Chiar daca o relizeaza sau nu.
Hai sa trecem la femei. Ele vor dragoste … sentimente … inimioare roz si ursuleti de plus … cat fucking bullshit … aceleasi clisee reciclate. A … vai … am uitat de domnisoarele alternative … ele sunt “diferite” … ele vor inimioare negre si capete de scheleti. Jeez …
Ele sunt mai sensibile si sufera din cauza barbatilor “care e porci”. Care nu le intelege. Il inseala si apoi sufera ca a parasit-o (caz real ffs).
Sunt cele mai bune prietene si apoi se barfesc pe la spate. Pun la cale planuri (da planuri complicate frate) ca sa desparta pe cine stie cine sau raspandesc zvonuri ca “uite ce face aia cu ala . Curva dreacu”. Macar barbatu e simplu … lui nu i-ar da prin gand sa faca asa ceva. Ca nici nu vede un motiv sa faca asta e partea a doua. Ma refer la “planuri diabolice”. Ca la mancat cacat mai mai ca le intrec pe fete. “Sa vezi ce am futut-o pe aia coae.” “Sa vezi ce curva e ailalta fra.”
Ele vor sa fie iubite … respectate … sa insemne totul pentru tine. Da’ ia fa prostia sa le dai asta. Sa vezi cat de repede se plictisesc. Spunea Eloa (a doua referina la Eloa … intr-un singur post … god ma transform in blogger ffs … cred ca deja e prea tarziu) curand ca, si citez, : ” … trebuie să-l menţii pe căţeluş ocupat, ca să nu apuce să se plictisească de tine.” Aham … ma … asa e … doar ca e complet valabil si invers. Si ea tine-l ca pe un “catelus ocupat” sa vedem cat de repede te plictisesti tu de el. Macar (majoritatea) barbatii stiu ce vor si cum sa obtina. Femeile nici macar atat.

Iar am ajuns la un amestec incoerent si abia inteligibil de banalitati, clisee, tampenii si aberatii. Pe scurt un post obisnuit de-al meu. Poate am exagerat un pic cu limbaju … sa ma scuze citiorii mai noi … aia 2 :|.

A … ca mi-am adus aminte … vorbeam de aia 0.01 % barbati care se pot numi oameni. Si la femei e procentajul tot cam pe acolo. Sunt evident niste erori din punct de vedere al evolutiei. Erori inevitabile dar care pot fi neglijate. Nu stiu daca ma inscriu in ei. Dar tind la. Si asta e unul din, rarele, momente cand nu sunt arogant, nu mananc cacat si nu exagerez … foarte tare. Daca e “buna de pula” chiar nu e primul lucru la care ma uit la o fata. Sau nu e primul lucru la care ma uit la o fata pe care o vad ca pe o potentiala partenera. E oarecum important si asta evident. Dar nu e decisiv. Nu o sa fiu atat de arogant sa spun ca eu sunt cumva superior conditiei umane … superior instinctelor si legilor regnului animal.
Cum spuneam sunt erori … rebuturi. Genele au dat gres de data asta. Pentru ca nu se integreaza in sistem. Daca majoritatea ar fi asa specia umana ar disparea … incetul cu incetul.
Si deci cum ramane cu noi … dreacu … daca avem “noroc” poate intalnim si alta persoana din alea 0.01 %. Si degeaba … ca nici noi intre noi nu suntem compatibili. Asa ca ramane sa ne traim existenta mizerabila (nu mai mult sau mai putin mizerabila ca oricarui altcuiva). Pana murim.

THE END

aproape doua ore din viata irosite din nou

Nu mai vreau nimic. Nu sper nimic … nu imi doresc nimic. Rational stiu ca “ar fi bine” sa aia sau sa ailalta. Doar ca nu imi pasa. Nu imi pasa daca o sa fie bine sau rau. Daca nu ai asteptari nu o sa ai nici dezamagiri. Desi in momentul asta nici macar nu imi pasa daca o sa fiu dezamagit sau nu. Desi stiu ca o sa fiu. Sunt convins chiar. Ca o sa imi treaca starea asta … o sa fiu iar “hepi” … woo hoo … si apoi o sa fiu iar ca acum … si tot asa un ciclu nesfarsit de sus/jos. Nesfarsit oare ? Poate ca o sa ma invat minte odata si o data. Sau nu. Nu stiu daca e de bine sau de rau.
In fine. Astept.
Timpul nu sta. Ce o sa vina o sa vina. Ce conteza daca sper, ma ingrijorez, ma zbat ? Dezondamantul nu o sa fie tot ala ? Daca o sa fie bine o sa fie bine oricum … si daca o sa fie rau o sa fie rau oricum. Nu imi cere nimeni parerea. Si nu ar tine cont de ea nici daca mi-ar cere-o. Si o sa fie si rau si bine.
Astept … astept de cand m-am nascut. Cateodata uit ca astept. Cateodata cred ca asteptarea s-a terminat. Dar nu cred ca o sa se termine vreodata. Poate doar mort. Asta sa fie singurul tel … singura scapare … singura speranta ? Moartea. De ce ? Ce asa distractiv la moarte ? E ceva dincolo ? Nu e nimic ? Si daca e, ce? O sa capatam raspunsurile ? Toatea astea o sa aiba sens ? Poate. Poate ne asteapta doar nefiinta. Nu cred … dar e o posibilitate.
Si atunci pentru ce mai e viata ? Ca sa ce ? Sa ne dovedim valoarea ? Sa vedem daca putem infrange si reprima tot ceea ce ne facea oameni ? Toate pornirile, toate instinctele, toate dorintele. Avem corpul asta fizic doar ca sa vedem daca il putem invinge ?
Si ok … sa zicem ca reusim. Acum ce ? Vedem lumina … adevarul ? Ne depasim conditia.
Poate totusi asta e. Nu fericirea e scopul vietii. Ci impacarea. Impacarea cu tine. Cu restul … cu lumea. Desi impacarea seamana mult cu indiferenta … resemnarea. Daca e asa stau bine. Nu imi pasa. Nu imi pasa de altii. Deloc. Abia imi pasa de mine. De fapt … de unii imi pasa …. de foarte putini. Dar imi pasa. Cred …
Nu ma ajuta cu nimic insa. Ba chiar din contra. Daca nu mi-ar pasa nu as fi fericit. Dar nici nefericit.
E ok cred … starea de detasare … nu prea am de unde sa stiu cum e altfel sa pot face o comparatie. Nu (prea) m-am atasat de nimic. De oameni … de locuri.
Si totusi vreau sa fiu pacalit. Sa am iluzia ca iubesc. Ca vreau … ca sper … e mai usor asa. E mai usor sa crezi in ceva. Eu sunt un las. Nu vreau “iluminare”. Pentru ca ii stiu pretul. Si nu sunt dispus sa il platesc. Lasati-ma in mediocritatea mea. De fapt. … nici cu atat nu ma multumesc. Vreau sa uit. Tot ce cred ca stiu. Vreau sa nu mai stiu nimic. Vreau sa fiu prost. Mai prost. Cel mai prost. Sa traiesc sedat. Sa am iluzia fericirii. O minciuna mai e o minciuna daca crezi in ea ? Adevarul e minciuna pe care alegi sa o crezi … cum spunea fantoma. De ce sa cred minciuna asta si nu pe aceea ? De ce sa vreau sa fiu mai bun … sa inteleg … sa stiu ? Si oamenii prosti ajung in rai. Nu o sa fim la fel de destepti acolo ? Nu o sa fim egali ? Pentru ce sa ma chinui ?
Si totusi … nu o sa fac asta.
O sa fac aceleasi greseli. Aceleasi prostii. Dar nu voi ceda. Din contra. Voi fi mai pornit. Nu ma laud. Nu cred ca e o calitate asta. Dar asa sunt eu. De ce sa ma impotrivesc firii ?
Inca mai cred. Cred ca exista ceva. Dragoste … bunatate … ceva. Poate la un moment dat o sa ma schimb. Imi vine greu sa cred. Dar e posibil.
Inca mai astept. Nu stiu ce … dar altceva mai bun de facut nu am. Astept …
Desi nu maastept la nimic. Nimic bun. De la tine. De la tot.
Nu mai indraznesc sa sper. Asa ca astept …

Astept regimul tranzitoriu cred. Despre el in alt post. Desi partea regimului tranzitoriu in care ma “aflu” momentan nu imi convine neaprat. Dar eu tot il astept.
Inca … astept …

mi-a luat o ora sa-mi bag …